Obiective de vizitat

  • catedralaAlba Carolina, cea mai reprezentativă si cea mai mare cetate bastionară din sud-estul Europei, este construită la iniţiativa împăratului Carol al VI-lea de Habsburg şi sub supravegherea feldmareşalului austriac, de origine franceză, Eugeniu de Savoia. Lucrările durează 23 de ani, din 1715 până în 1738, cu întreruperi datorate războaielor din acea perioadă. La construcţia fortăreţei au lucrat circa 20.000 de iobagi din satele din împrejurimile oraşului şi cei mai autorizaţi specialişti ai vremii. Construită în stil Vauban, un stil promovat de inginerul militar Sebastien Le Prestre marechal de Vauban, care a servit în armata regelui Ludovic al XIV- lea, Cetatea înglobează toate celelalte fortificaţii preexistente.Ea impresionează atât prin elementele decorative, cât şi prin frumuseţea celor şase porţi ale fortificaţiei, trei spre oraş şi alte trei spre câmpul de instrucţie din vest, unice în arhitectura militară europeană. Doar patru din cele sase porti se evidentiaza prin impozanta si arhitectura lor.
  • Garda Cetăţii. Unic în România, ceremonialul schimbării gărzii se desfăşoară în fiecare zi, la ora 12.00, pe un traseu bine stabilit, ce cuprinde Poarta a IV-a, Poarta a III-a.Soldaţi îmbrăcaţi în uniforme ale armatei austriece medievale, compusă dintr-un corp de artilerie, unul de infanterie şi un altul de cavalerie, participă la acest spectaculos eveniment de schimbare a gărzii Cetăţii.De altfel, în fiecare sâmbătă după defilarea ce păstrează tipicul vremii, garda execută o salvă de onor în cinstea drapelului.
  • Traseul celor 3 Fortificaţii, obiectiv turistic unic în Europa, oferă vizitatorilor posibilitatea de a călători în timp de-a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificaţii, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeaşi locaţie, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: Castrul Roman (106 d.Ch.), Cetatea Medievală (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec.XVIII).Platforma de artilerie se remarcă, în primul rând, prin atmosfera de epocă ce a fost recreată aici prin expunerea celor trei tunuri şi prin serviciul de gardă efectuat de militarii costumaţi în uniforme de epocă.   
  • Castrul Roman a fost construit în scopul cantonării în zonă a Legiunii XIII-a Gemina, ce avea rolul de a păzi ţinutul aurifer din Munţii Apuseni şi Drumul Aurului. De formă dreptunghiulară, conform arhitecturii militare romane, castrul se întindea pe o suprafaţă de 30 de hectare. Zidurile acestuia s-au păstrat până în secolul al XVIII-lea si erau prevăzute cu câte o poartă pe fiecare latură. Din construcţie se mai păstrează doar Poarta de Sud şi o parte din zidul fortificaţiei.O parte din piatra castrului roman a fost folosita la constructia Catredralei Romano-Catolice.
  • Poarta a I-a are forma unui arc de triumf, cu trei intrări. Arhitrava susţine statuile lui Marte şi Venus, ce încadrează stema Casei de Austria. Extremităţile sunt evidenţiate de două bombarde în poziţie de tragere. Faţadele sunt ornamentate cu basoreliefuri; la exterior, Ennea salvându-şi tatăl din flăcările Troiei şi lupta dintre Hercule şi Anteu; iar în interior regăsim o scenă cu Perseu ţinând capul Meduzei şi o altă scenă a luptei dintre Hercule şi leul din Nemeea.
  • Poarta a II-a,este mai putin spectaculoasa, ea fiind reprezentata de patru pilastrii ornamentati cu atlanţi şi lei cu insemnele imparatului Carol al VI-lea.Demolata(1935)si recent restaurata dupa pozele arhivelor din Viena.
    Poarta a III-a, poarta principală de intrare în fort, cel mai reprezentativ ansamblu sculptural din Cetate. În soclul statuii ecvestre a împăratului Carol al VI-lea, ce încununează poarta, se află o mică încăpere, unde a fost întemniţat Horia. Soclul statuii este încadrat de reprezentarea unor prizonieri turci, doborâţi de copitele calului împărătesc. Edificiul, de formă prismatică, se remarcă prin bogăţia ornamentală, specifică sculpturii baroce din Transilvania, ce reprezintă scene de luptă, blazoane, arme, trofee, steaguri, uneori realist, alteori, alegoric.
  • Poarta a IV-a, construită în stil baroc, ornamentată cu basoreliefuri reprezentând trofee, steaguri cu insemnele împăratului Carol al VI - lea, are de o parte şi de alta doi atlanţi, iar în centrul părţii superioare stema Austriei.    
  • Pulberaria, incapere recunoscuta de istorici ca fiind ,,Turnul Portii” Barbacana pe unde Mihai Viteazul (1599) a intrat in Cetatea Medievala Balgrad.Integrata in noul bastion construit in perioada anilor 1715-1738, in cel de-al VII-lea bastion numit Sf.Capistrano sau al Transilvaniei, ea facea parte din lucrarile ascunse de o importanta deosebita, fiind destinata sa adaposteasca depozitul de pulbere al fortificatiei menit pentru pastrarea si depozitarea armamentului, prafului de pusca/tun si proiectilele acestora. In timpul asediului cetatii de catre trupele maghiare, in anul 1849, in depozitul de pulbere rotund a fost amenajata o moara actionata de cai (actualmente Restaurant Medieval).
  • Muzeul Naţional al Unirii, aflat în incinta clădirii Babilon (Clădirea Babilon, reprezintă cel mai important edificiu de artă romanică din Alba Iulia, construită ca o fortăreaţă, cu ziduri groase de peste un metru, adăpostind familiile ofiţerilor - datorită acestui fapt a şi fost numită Pavilionul Ofiţerilor) adăposteşte o expoziţie permanentă de etnografie care pune accentul pe istoria Transilvaniei, mai multe secţii de istorie, depozite, bibliotecă şi laboratoare de restaurare.
  • Sala Unirii, situata in fostul ”Cazinou al Ofiterilor” cladire simbolica, adânc intrata în constiinta poporului român, ca loc al înfaptuirii unuia dintre cele mai grandioase acte din istoria sa: Unirea de la 1 Decembrie 1918. În sala principala sunt expuse în original documentele unirii si steagurile delegatilor din întreaga tara.
  • Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu, realizată din bronz, a fost dezvelită în 1968. Lucrarea impresionează atât prin dimensiuni, cât şi prin forţa mesajului. În spatele statuii, încastrata în zidul Palatului Princiar, se află basorelieful Unirii, ce-l prezintă pe Mihai Viteazu primind, simbolic, omagiul celor trei Tări Române. Basorelieful este realizat în 1975, cu prilejul împlinirii a 375 de ani de la Prima Unire.       
  • Palatului Princiar,cu un interior fastuos, împodobit cu decoraţiuni alese, fresce, candelabre de cristal, pavimente de mozaic, mobilier luxos, covoare scumpe, cu scări de marmură, a fost, după cum îi spune şi numele, reşedinţă princiară. Palatul era locul banchetelor, al întâlnirilor la cel mai înalt nivel, al muzicii şi artei. Clădirea a fost construită începând de la mijlocul secolului al XIV – lea, în mai multe etape, fiind extinsă ulterior sau modificată. Distrus în urma invaziilor turco- tătare, Palatul este refăcut de principele Gabriel Bethlen şi înfrumuseţat de Rakoczi al II – lea, dar şi de principii ce au urmat. Sub habsburgi, clădirea a fost transformată în cazarmă, transformare ce a dus la schimbarea interiorului şi distrugerea unor ansambluri arhitectonice.

Impact Design 760
DJI01650
DSCF4775
DSC 1311
IMG 7794
IMG 7796
IMG 7797
IMG 7798
IMG 7804
IMG 7805
IMG 7808
IMG 7816
IMG 7819
IMG 7831
DJI01313
DJI01640
DJI01645
DJI01199
IMG 7837
IMG 7848
IMG 7850
IMG 7851
IMG 7858
IMG 7860
IMG 7862
IMG 7865
IMG 7870
 CCC8991
 CCC9017

  • Monumentul Custozza,aflat în parcul din spatele Sălii Uniri, a fost realizat în 1906 în memoria militarilor căzuţi la Custozza, în războiul austro-italian din 1866. Cu aspect de obelisc, monumentul are înscris pe plăcile de la bază, în limbile română, maghiară şi germană, numele militarilor căzuţi în această luptă. Tot în acest parc se află şi monumentul ridicat în memoria colonelului Ludwic von Losenau, căzut în luptele cu trupele generalului Bem.
  • Catedrala Ortodoxă, Catedrala Reîntregirii Neamului cum mai este numită, a fost construită în anii 1921 – 1922. Aici se află sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia şi tot aici au fost încoronaţi, la 15 octombrie 1922, suveranii României Mari, Regele Ferdinand şi Regina Maria. Ansamblul arhitectural este supravegheat de turnul cu clopotniţă, înalt de 58 de metri. Interiorul se evidenţiază prin bogăţie artistică, cu mesaj religios şi istoric.
  • Catedrala Romano – Catolică, este considerată cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania, restaurat de Iancu de Hunedoara, care a transformat-o în necropolă a familiei sale. Pe lângă sarcofagele Huniazilor aici se află şi pietrele de mormânt ale unor demnitari şi episcopi din secolele XIV – XV. Ea este o îmbinare de stiluri arhitectonice, gotic, baroc, renascentist însă în ansamblu se prezintă ca un monument al arhitecturii romanice târzii.
  • Biblioteca Batthyaneum, se află în clădirea fostei biserici a călugărilor trinitarieni, construită în 1719. După desfiinţarea ordinului călugăresc, de către împăratul Iosif al II-lea, clădirea este transformată, în 1784, în spital, iar în 1792 este preluată de episcopul romano-catolic Ignaţiu Batthyani, care îi va da actuala destinaţie. Biblioteca numară peste 1.200 manuscrise, 600 incunabule, 50.000 volume tipărite în secolele XVI-XVIII, peste 19.000 documente istorice, totul însumând aproape două milioane de pagini. Aici se găsesc valori culturale inestimabile precum Codex Aureus, Psaltirea lui David, Biblia Sacra, Biblia lui Şerban Cantacuzino s.a.
  • Palatul Apor are de-a lungul timpului, destinaţii dintre cele mai felurite şi mai surprinzătoare. Ridicat la sfâşitul secolului al XVI – lea, Palatul a aparţinut contelui Ştefan Apor, pentru ca apoi să fie reşedinţa contelui de Steinville, comandant al trupelor austriece. La începutul secolului XX devine sediul unei mici cazărmi de infanterie, din 1918 fiind preluată de trupele române, ce-i păstrează destinaţia. În 1939 clădirea devine sediul Legiunii de Jandarmi.
  • Biserica Memorială Mihai Viteazu, se află in locul vechi ctitorii a voievodului din anul 1597, care a fost dărâmată odată cu începerea lucrărilor pentru ridicarea Cetăţii, în anul 1714. Ansamblul metropolitan cuprindea, pe lângă catedrala de piatră, o biserică de lemn şi clădirile anexe între care şi cea care adăpostea tipografia, unde în anul 1648 s-a tipărit, pentru prima dată în limba română, Noul Testament. Pe acelaşi loc s-a construit, începând din anul 1988, noua bisericuţă din lemn sfinţită în anul 1992.
  • Obeliscul, ridicat în memoria conducătorilor Răscoalei de la 1784, se află în faţa porţii a III- a Cetăţii. Monumentul, realizat din granit, are o înălţime de 22,5 metri, iar soclul pe care se sprijină are amenajată în interior o celulă simbolică. Obeliscul este construit prin contribuţia populaţiei, în parte, şi a statului, şi este inaugurat în 1937, cu prilejul comemorării a 150 de ani de la tragicele evenimente.